Plafonarea adaosului la toate alimentele ar putea tripla prețurile altor produse. Comercianții avertizează asupra unui „dezastru economic”

Extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea duce la scumpiri masive pentru detergenți, cosmetice și produse de îngrijire personală. Avertismentul vine din partea lui Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, care susține că măsura analizată de Guvern ar putea provoca un dezechilibru major în economie. Potrivit acestuia, prețurile produselor nealimentare s-ar putea chiar tripla.

Declarațiile vin după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că autoritățile iau în calcul plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele alimentare, nu doar pentru cele de bază.

O eventuală decizie ar putea fi discutată după 12 noiembrie, odată cu publicarea noilor date privind inflația de către Institutul Național de Statistică (INS).

În prezent, plafonarea se aplică unei liste de alimente de bază, iar măsura este valabilă până la sfârșitul anului.

Comercianții avertizează că detergenții și cosmeticele s-ar putea scumpi masiv

Feliciu Paraschiv susține că limitarea adaosului comercial pentru toate alimentele ar putea avea efecte negative asupra prețurilor altor categorii de produse. Într-o intervenție la Digi24, acesta a explicat că magazinele ar putea încerca să compenseze marjele reduse la alimente prin creșterea prețurilor produselor nealimentare. Fenomenul este cunoscut în economie drept efectul „waterbed”, sau „saltea cu apă”. Mai exact, reducerea marjelor de profit pentru anumite produse poate determina comercianții să majoreze prețurile altora, pentru a-și recupera costurile.

„Din punctul nostru de vedere, va fi un dezastru economic dacă s-ar întâmpla așa ceva, pentru că noi am atras atenția și la prelungirea plafonării celor 21 de produse că efectul de waterbed, de saltea cu apă, care se va produce în urma acestei plafonări, va fi destul de vizibil”, a declarat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii.

Acesta consideră că extinderea plafonării ar accentua fenomenul, iar consecințele ar putea fi resimțite de consumatori la cumpărarea produselor de igienă și curățenie.

„Dacă pentru câteva produse efectul de waterbed este foarte vizibil, imaginați-vă ce se întâmplă când toate produsele alimentare vor fi plafonate. Ne îndreptăm către un dezastru. Vor crește extraordinar de mult, probabil se vor tripla prețurile la produsele neplafonate. Și aici mă refer la tot ce înseamnă produse de îngrijire personală, detergenți, cosmetice și așa mai departe”, a susținut Paraschiv.

De ce ajunge laptele de la 2 lei la producător la 8 lei înainte de a intra în magazin

Reprezentantul comercianților consideră că Ministerul Agriculturii ar trebui să analizeze modul în care sunt stabilite prețurile pe întregul lanț de aprovizionare, înainte de a extinde plafonarea.

„Domnul ministru ar trebui să meargă pe fir, pentru că statul român are pârghiile să intre în contabilitatea oricărei companii. Ar trebui să vadă cât îl costă într-adevăr pe producătorul român, dacă este suficient 1,70 lei sau 2 lei pe litru, și să meargă mai departe. De ce el ajunge de la 2 lei la poarta fabricii, la noi, la ușa magazinului, cu 7 sau 8 lei? Nici noi, retailerii, nu înțelegem”, a afirmat acesta.

Astfel, pentru un litru de lapte cumpărat de magazin cu 8 lei, aplicarea unui adaos comercial de 20% ar duce prețul la 9,60 lei. Paraschiv consideră că autoritățile ar trebui să cerceteze în primul rând diferența dintre suma primită de fermier și prețul facturat comerciantului.

Vicepreședintele asociației a susținut că anumite companii au o poziție dominantă în industria lactatelor și a cerut verificarea mecanismelor de formare a prețurilor. În opinia sa, statul ar trebui să acorde mai mult sprijin firmelor care procesează în România materii prime provenite de la producătorii locali.

Producția internă, nu stimularea consumului, ar trebui să fie prioritatea

Un alt punct de divergență între reprezentanții comercianților și ministrul Agriculturii privește măsurile necesare pentru susținerea economiei. Florin Barbu consideră că stimularea consumului poate ajuta fabricile de procesare să își mențină activitatea și să evite concedierile. Feliciu Paraschiv susține, în schimb, că România trebuie să producă mai mult și să reducă importurile alimentare.

„Domnul ministru spunea că trebuie să creștem consumul. Nu este adevărat. Noi trebuie să creștem producția internă. Asta este problema noastră, ca să nu mai cumpărăm lucruri din import. Noi importăm carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon”, a declarat acesta.

Potrivit lui Paraschiv, dezvoltarea producției locale ar permite păstrarea unei părți mai mari din bani în economia românească. În același timp, ar putea contribui la creșterea salariilor și, ulterior, la stimularea consumului. Acesta a indicat drept exemplu industria cărnii de pasăre, unde, potrivit datelor invocate de el, exporturile au crescut cu 44% în 2025, comparativ cu anul precedent. Paraschiv consideră că sectorul nu a beneficiat ulterior de suficient sprijin din partea autorităților.

Reprezentantul comercianților a criticat și faptul că România continuă să exporte cantități importante de cereale, pentru ca apoi să cumpere din străinătate produse alimentare procesate, cu prețuri mai mari.

„Neapărat trebuie să creștem producția internă, să reducem importurile și să nu mai exportăm materie primă. Noi exportăm cereale, ca după aceea să le importăm sub formă de prăjituri, dulciuri sau alte produse cu valoare adăugată. Practic, pierdem valoarea”, a concluzionat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii.